Proiecte anterioare:

  • Proiectul “Respirația a doua” – dezvoltarea serviciilor de îngrijire comunitară și la domiciliu în Moldova, crearea unui Centru gerontologic pentru reabilitare socială și medicală pentru oamenii în etate, Open Society Foundations (OSF), denumirea anterioară Open Society Institute (OSI), 1998;
  • Training-uri pentru dezvoltarea voluntariatului în domeniul de reabilitare medicală și socială a oamenilor în etate, Fundația Soros Moldova, 1999;
  • Conferința națională “Calitatea vieții a oamenilor în etate și dezvoltarea standardelor naționale de îngrijire”; Open Society Foundations (OSF), denumirea anterioară Open Society Institute (OSI), 2000;
  • Organizarea întrunirii “Dezvoltarea Rețelei naționale a ONG-urilor ce lucrează cu și pentru oamenii în etate”, HelpAge International; 2000;
  • Continuarea activității proiectului “Respirația a doua”; durata – 1 an 6 luni; Open Society Foundations (OSF), denumirea anterioară Open Society Institute (OSI), 2001-2002;
  • Training formare cu participarea reprezentanților din Rețeaua națională a ONG-urilor ce lucreaza cu și pentru oamenii în etate din Moldova, HelpAge International, Charity Know How, iulie 2001 ;
  • Publicarea broșurii de politici “Nimic despre noi – fără noi”, HelpAge International, Local Government and Public Service Reform Initiative (LGI)/Open Society Foundations (OSF), denumirea anterioară Open Society Institute (OSI), 2001;
  • Crearea Centrului informațional și consultativ de îngrijire paliativă pentru bolnavi incurabili și rudele lor, Fundația Soros Moldova, 2002-2003;
  • Proiectul “Reintegrarea oamenilor în etate în societatea moldovenească” în colaborare cu HelpAge International, Londra, TACIS IBPP, #163, Comisia Europeana, 2003-2004;
  • Proiectul “Viața cu speranța”: dezvoltarea serviciilor de îngrijire paliativă pentru persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA și crearea grupurilor de ajutor reciproc, Fundația Soros Moldova, 2004-2005;
  • Organizarea seminarului internațional privind dezvoltarea îngrijirii paliative în Moldova cu participarea expertului internațional, profesorul Jacek Luczak, Fundația Soros Moldova, iunie 2004.
PROIECTUL „RESPIRAȚIA A DOUA”

Scopul principal al proiectului – crearea serviciilor de îngrijire comunitară la domiciliu în Moldova pentru sporirea socializării  maxime și a longevității oamenilor în etate, dezvoltarea Rețelei Naționale de ONG-uri care lucreaza cu și pentru oamenii în etate, dezvoltarea unui parteneriat cu HelpAge Intenrational, Londra, precum și propagarea ideilor privind îngrijire paliativă în Moldova. În urma proiectului, a fost creat Centrul pentru reabilitarea medicală și socială a persoanelor în etate, cu următoarele servicii: un centru de zi, îngrijire la domiciliu și hospice la domiciliu precum și mâncare caldă pe roți.

Structura serviciilor

Centrul de zi: de la 9:00 până la 16:00, 5 zile pe săptămâna, reabilitare socială, asistent social (programe de stimulare a activităților mintale, terapie creativa, jocuri, concursuri);

Îngrijirea la domiciliu: zilnic câte 3-4 ore pentru fiecare beneficiar; îngrijitorii lucrează de 2-3 ori pe săptămâna; consultație de către coordonatorul serviciilor de 2 ori pe săptămâna;

Hospice la domiciliu: deservire permanentă a 10-15 beneficiari la domiciliu;

Bucate pe roate (meals on wheals): 5 zile pe săptămâna. 1-2-3 ore zilnic; îngrijitor intervine de 3 ori pe săptămâna și este monitorizat de catre coordonatorul serviciilor.

Centrul de zi

Ofera reabilitare socială și medicală pentru persoane de peste 65 de ani, care folosesc transportul public.

Programul de activități al Centrului de zi cuprinde:

  1. Exerciții fizice pentru persoane de peste 60 de ani – zilnic;
  2. Dezvoltarea activității mintale – 3 ori pe săptămâna;
  3. Terapie creativă – 2 ori pe săptămâna; 
  4. Terapie muzicală (cântece) – 2 ori pe săptămâna;
  5. Lecții – teme medicale și sociale (Teme medicale: – „Alimentarea la o vârstă înaintată”- o dată pe săptămâna – „Oamenii în etate și bolile” – o dată pe săptămâna;
  6. Diferite jocuri (Bingo) – o dată pe săptămâna;
  7. Vizionarea în comun a programelor televizate;
  8. Serbarea în comun a zilelor de naștere, sărbătorilor;
  9. Micuri dejunuri și prânzuri;
  10. Consultații medicale (neurolog, oculist, terapeut);

Programul „Casa caldă” – reprezintă o legatură dintre beneficiarii Centului de zi și bătrânii imobilizați care nu ies din casă un timp îndelungat; se desfășoară de 1-2 ori pe săptămâna pentru 15 persoane (comunicare, alimentarea impreună, cântece, dansuri);

Programul „Casa deschisă” – de obicei, se organizează cu ocazia unei sărbători, 40-50 de persoane se adună împreună intr-o atmosferă caldă, cântă, recită poezii, etc;

Programul „Îngrijire la domiciliu” – se derulează pentru 40-50 de persoane care sunt vizitate acasă de 2-3 ori pe săptămână de voluntari special instruiți, sub coordonarea unei asistente medicale; se acordă o atenție specială respectării drepturilor și independenței beneficiarilor; a fost elaborată o hartă de îngrijire la domiciliu.

Serviciul de hospice la domiciliu

De obicei sunt deserviți 30 de beneficiari. Majoritatea suferă de cancer mamar, cancer pulmonar, cancer colorectal de gradul IV. Sunt beneficiari cu boala lui Alzheimer si ciroza decompensată hepatică a ficatululi.

Un program model de activități al serviciului Hospice:
1) conversașii și relaxare spirituală
2) ajutor la igiena personală
3) curățenie
4) spălatul rufelor
5) exerciții fizice curative
6) masaj ușor
7) profilaxia și tratarea decubitelor
8) pansament
9) clisma
10) injecții
11) perfuzoare

Este efectuat un lucru permanent cu beneficiarii și rudele lor. A fost deschis un program nou „Masa rotundă” pentru familiile persoanelor care au decedat și pentru muribunzi. Aici ei se împărtășesc cu ideile, emoțiile lor, astfel oferindu-se o susținere reciprocă.

Programul de îngrijire la domiciliu

Programul de asistență la domiciliu este efectuat pentru 40 de persoane. Se efectuează 2-3 vizite la domiciliu, iar în caz de necesitate se fac mai multe vizite pe săptămâna pe parcursul unei luni de zile. În timpul desfășurării activităților se ia în vedere o serie de standarde:

  • drepturile beneficiarului care primește ajutor și obligațiile îngrijitorului sunt la egal respectate și satisfacute conform Bilului de drepturi la îngrijire;
  • coordonatorul serviciilor de asistență la domiciliu selectează potențialii beneficiari, folosind proporțiile de activități zilnice;
  • pentru fiecare beneficiar se stabilește un nou registru și se selectează un program individual;
  • sunt respectate demnitatea și independența beneficiarului.

Serviciile de asistență la domiciliu, de asemenea, oferă gratis consultații medicale și tratament în caz de necesitate.

Reușita principală a acestui proiect a fost dezvoltarea voluntariatului în rândurile persoanelor în etate și schimbarea rolului lor in societate. Tatiana Riabova, voluntar în etate: „Vizitele noastre sunt așteptate cu nerăbdare. Noi, de asemenea, suntem bucuroși să-i vedem pe vârstnicii pe care le vizităm. Înainte nimanui nu-i pasa de noi în societatea noastră, iar acum capacitățile, cunoștințele și experiența noastră sunt puse în buna folosința. Noi, intr-adevăr simțim parca am devenit mai tineri”.

 

CENTRUL INFORMAȚIONAL ȘI CONSULTATIV DE ÎNGRIJIRE PALIATIVĂ

Centrul Informațional și Consultativ de Îngrijire Paliativă (CIC) a fost inițiat în ianuarie 2003 și este deschis de la 9.00 până la 14.00 5 zile pe săptămâna. Sunt făcute consultații de către psiholog, doctor-terapeut și asistent medical. A fost creată o echipă dintr-un medic și o infirmieră, care pe lângă consultațiile de la CIC mai fac și consultații la domiciliu.

Rudele beneficiarilor sunt, de cele mai multe ori, îngrijorați de stresul cauzat de suferința rudei și îngrijirea permanentă a beneficiarului terminal. Rudele, deseori, au nevoie de susținere psihologică și de explicații în privința suferinței pe care o suportă ruda lor bolnava.

Cele mai frecvente întrebări puse de către rude sunt urmatoarele:

– Cum de hranit beneficiarul și ce se poate de dat să mănânce?
– Cum de evitat decubitele?
– Cum se face o clismă?
– Ce-i de făcut cu durerea?
– Roagă asistența să-i învețe cum se fac injecții.

Beneficiarii se înteresează de următoarele întrebări:

– Cum să trăiască și cum să lupte cu așa o boală?
– Este oare posibil de ușurat viețile lor și a rudelor lor?

 

PROIECTUL „VIAȚA CU SPERANȚA” – DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE PALIATIVĂ PENTRU PERSOANELE INFECTATE CU HIV/SIDA ȘI CREAREA UNOR GRUPURI DE AJUTOR RECIPROC

1. Cadrul general 
Dezvoltarea serviciilor la domiciliu și crearea unui model de îngrijire paliativă pentru persoanele infectate cu HIV și bolnave cu SIDA în municipiul Bălți.

2. Problema
Răspândirea epidemiei SIDA în Moldova a început din anii 1997-98. Comparativ cu celelalte țări răspândirea e destul de lentă. Cauzele infectării cu HIV in 2003 sunt: 70% – întrebuințarea narcoticilor, 16% – contacte heterosexuale, 4,6% – prostituția. În municipiul Bălți la 1 ianuarie 2004 au fost înregistrați 612 persoane infectate cu HIV, dintre care 598 sunt narcomani. Pe 1 ianuarie 2003 au fost înregistrați 695 persoane infectate cu HIV. Pe parcursul anului 2003 au fost înregistrate 38 de cazuri noi a infectării cu HIV.

3. Scopurile și obiectivele proiectului

I. Cercetarea condițiilor de trai a celor infectați cu HIV și bolnavi cu SIDA care locuiesc acasa în familii cu ajutorul unei anchete alcătuite si al unui interviu direct;
II. Aprecierea contingentului (numărului) celor care au nevoie de îngrijire paliativă la domiciliu;
III. Crearea unei echipe interdisciplinare de îngrijire paliativă pentru cei infectați cu HIV și bolnavi cu SIDA;
IV. Instruirea membrilor echipei;
V. Crearea principiilor de bază a programei de îngrijire paliativă la domiciliu pentru cei infectați cu HIV și bolnavi cu SIDA;
VI. Crearea unui program de lucru cu rudele celor infectați cu HIV și bolanvi cu SIDA;
VII. Editarea unei broșure “Model de îngrijire paliativă la domiciliu pentru cei infectați cu HIV și bolnavi cu SIDA”.

4. Metodele de implementare

  • Crearea unei echipe, având specificul său. În echipa vor fi incluși: un medic, 2 surori medicale, un narcolog, un medic infecționist (Centrul SIDA), un jurist, un reprezentant al clerului, un psiholog, un asistent social, un grup de voluntari (10-20);
  • Programul de lucru la domiciliu
    – lucru individual la domiciliu cu beneficiarul, care va fi efectuat de orice membru de familie conform necesităților (exerciții fizice, relaxare psihologică, consultație de către asistentul social, vizita individuală a preotului, etc.);
    – susținerea psihologică și socială a beneficiarilor și rudelor, terapie creativă și muzicală, ocuparea cu arta;
    – programul de ingrijire conform Cărții de îngrijire cu semnarea unui contract. Cartea de îngrijire include – ajutor la igiena individuala, curățenia, procurarea produselor, prepararea bucatelor, hrănirea, manipulații medicale în caz de necesitate (injecții, picuratori, profilaxia decubitelor, enema).
  • Programe de profilaxie a tratamentului (terapia cu vitamine, antibiotici, de pansament);
  • Selectarea și îndreptarea la terapia ARV a beneficiarilor doritori care au nevoie de această terapie;
  • Traininguri pentru personal de instruire a îngrijirei paliative la domiciliu;
  • Traininguri pentru cei infectați cu HIV despre profilaxia SIDA și modul de viață în caz de infectare cu HIV;
  • Crearea unor grupuri de ajutor reciproc din rândurile celor infectați;
  • Petrecerea programelor “Casa caldă” cu participarea prietenilor, echipei, alte persoane infectate conform dorinței pacientului;
  • Programe de petrecere a sărbătorilor cu prepararea bucatelor de către pacienți;
  • Programe de întâlniri regulate a rudelor celor infectați cu HIV și bolnavi cu SIDA cu scopul de instruire a lor și reabilitare psiho-socială;
  • Reflectarea activităților date in mass media.